Ellenpontok (Contrapuncte) a fost prima revistă clandestină din timpul lui Ceauşescu. Din această publicaţie, editată de mai mulţi intelectuali maghiari din România, au apărut în total nouă numere, între decembrie 1981 şi ianuarie 1983. Contra editorilor revistei, apărută la Oradea, Securitatea a intervenit cu toate mijloacele disponibile, precum rezultă şi din dosarele aflate în arhiva CNSAS.

Această revistă, amintită şi în „Raportul final“ (2007) al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, a avut ca semnatari ai unor texte nume ca: Szőcs Géza, Ara-Kovács Attila, Tóth Károly Antal, Tamás Gáspár Miklós, Molnár János, Keszthelyi András, Szilágyi Sándor, Tőkés László, Takács Ferenc, Mészáros István, Monica Lovinescu, Paul Goma, Virgil Ierunca, Mihnea Berindei, Mihai Corne. Reacţia Securităţii

Pe data de 1 septembrie 1982 şeful Direcţiei 1, generalul Aron Bordea, trimite o notă către Inspectoratul Judeţean Bihor. Nota este scrisă într-un stil alarmist care trădează îngrijorarea generalului. Prin intermediul unei emisiuni transmise de către secţia maghiară a postului de radio Europa liberă, interceptată de Securitate, s-a aflat că la Oradea a fost publicată o revistă clandestină, taxată imediat drept „naţionalist-iredentistă“.

Autorii revistei, se spune în text, sunt nişte intelectuali maghiari. În consecinţă, generalul ordonă Securităţii din Oradea să ia „măsuri complexe de verificare“ şi „contracarare“, „prin acţiuni ferme, a oricăror încercări de această natură“. Adică să suprime continuarea apariţiei acestei publicaţii, bagatelizată mai târziu în documentele Securităţii drept o „broşură“ nesemnificativă.

Cîteva zile mai târziu, şeful Securităţii din Oradea, colonelul Traian Sima, şi şeful serviciului care se ocupa de minoritatea maghiară pe judeţ, maiorul Ioan Sălăgean, raportează superiorului din Bucureşti