Cutremurul de 9 grade pe Richter, care a avut loc pe 11 martie 2011 în Japonia, nu doar că i-a zdruncinat pe niponi şi a declanşat un tsunami devastator, ci a "zgâlţâit" şi ionosfera, situată la 350 de km deasupra planetei, scrie The Australian.
Undele seismice de la suprafaţă au declanşat unde acustice în atmosferă, care s-au propagat până la nivelul ionosferei, cu viteze de 720-800 km/h, susţin cercetătorii de la Institutul Ştiinţelor Spaţiale de la Universitatea din Taiwan.
Echipa, condusă de fizicianul Jann Yenq Liu, a măsurat undele din ionosferă folosind GPS-uri care primeau date din Japonia şi Taiwan. "Sunt cele mai remarcabile turbulenţe observate vreodată", se arată în cercetarea echipei institutului. Conform profesorului, turbulenţele în ionosferă au apărut la aproximativ şapte minute după producerea seismului.
Studiul l-a impresionat şi pe fizicianul australian Iver Cairns. "Este incredibil să vezi cum efectele unui lucru care se petrece pe pământ, ba chiar pe fundul mării, poate avea efecte sesizabile în ionosferă", spune Cairns.
Conform acestuia, turbulenţele din ionosferă pot cauza defecţiuni în funcţionarea dispozitivelor GPS din jurul epicentrului unui seism.
Primele efecte ale cutremurelor asupra ionosferei au fost observate tot de profesorul Liu, cu ocazia cutremurului de 9,3 grade pe Richter, petrecut în 2004 în insula indoneziană Sumatra.
Cutremurul de 9 grade pe Richter, care a avut loc pe 11 martie 2011 în Japonia, nu doar că i-a zdruncinat pe niponi şi a declanşat un tsunami devastator, ci a "zgâlţâit" şi ionosfera, situată la 350 de km deasupra planetei, scrie The Australian.
Undele seismice de la suprafaţă au declanşat unde acustice în atmosferă, care s-au propagat până la nivelul ionosferei, cu viteze de 720-800 km/h, susţin cercetătorii de la Institutul Ştiinţelor Spaţiale de la Universitatea din Taiw
