- ba, mai tii minte cum spuneam eu prin noiembrie 2008 ca fondul de pensii e prabusit, in faliment, zero?
- da, sefu!
- bine ma. Da, nu te intrebi tu cum nimeni, dar nimeni ba, nu s-a gandit sa ma intrebe de ce nu am facut nimic atunci?
- stiu sefu.
- ce? Tu ai auzit ce te-am intrebat eu?
- da sefu. pentru ca i-ati vrajit pe toti. I-ati invartit, i-ati ametit, le-ati facut capul mare cu altele.
- bravo, asa e. Ai inteles. Acum fii atent.
- da sefu, fac tot ce pot. Doar stiti…
- da ma, stiu.
- iti mai aduci aminte cum le spunem ca, pe atunci, criza nu are cum sa ne atinga? Cand eram in campanie le spuneam tuturor ca noi suntem puternici si de aia criza nu ne atinge. Ca sa intealaga si tot prostul ca este MERITUL NOSTRU si numai al nostru ca ne este bine. Apoi, dupa ce-am castigat alegerile, am iesit in fata poporului si le-am spus tuturor ca-i tai. Stii tu cum am reusit sa fac trecerea asta, fara sa o simta nimeni? Le-am spus ca noi nu avem cum sa ne extragem contextului international. Nimeni nu avea cum, rational, sa ma contrazica. Poporul m-a crezut. Pana cand criza ne-a doborat, intr-un final, si pe noi.
- acum fii atent! Esti? Concentreaza-te!
- da sefu.
- stai locului, ca ma ametesti. Ce n-ai stare?
- am sefu.
- cum crezi tu ca facem noi ca sa dam banii inapoi la oameni? Ba si ceva mai mult. Ca daca nu le dai, esti pa! Si daca le dai, acum, ca prostu, tot pa esti. Simti? Ce faci, iar te invarti in cerc?
- nu sefu.
- daca te duci ca boul si le spui ca am venit sa va crestem salariile, uita toti ma pana la anul. Tot discursul ala – V-am vindecat dupa ce aia v-au dat bani otraviti, salarii ipocrite si pensii mari si mincinoase. Noi insa v-am reformat, sunteti moderni si traiti si sanatos!
- n-am uitat nimic. Repet si noaptea in gand. Sefu, am ajuns o credinta, s
