După ce Stéphane Courtois a introdus tema lagărelor de muncă şi a celor de concentrare, subliniind că e vorba de un fenomen central al secolului XX, istoricul Ion Varta de la Chişinău a prezentat contextul mai larg al represiunii politice din URSS, reflectate în crearea a sute de mii de lagăre de muncă forţată, arestarea şi condamnarea a milioane de oameni, începând cu Marea Teroare din anii 19371938 şi până la evenimentele ce vizează direct populaţia românească, dar nu numai, din teritoriile ocupate în 1940. Bazate pe o cercetare impresionantă în arhive (Ion Varta a publicat, de altfel, tomuri de documente în limba rusă, ce ar merita traduse în română), bilanţurile numerice, evaluarea capetelor de acuzare invocate pentru a justifica această adevărată instrumentare a morţii, orchestrată de puterea bolşevică în colaborare cu NKVD, au completat informaţiile prezentate de colega sa din Chişinău, Maria Ţăranu, asupra deportărilor din 19401941 şi 1949.
Aceasta a arătat după ce tipic şi cu ce intenţii au acţionat aceste forţe pe teritoriul Basarabiei în perioada creării RSSM şi a unui partid comunist basarabean, a confiscării de către Moscova a patrimoniului natural şi cultural al Basarabiei şi al Bucovinei de Nord, a depopulării şi sovietizării, a refugiului în România a unei părţi a populaţiei. Cercetătoarea nu a uitat nici felul în care aparatul de propagandă a acţionat pentru a induce în eroare populaţia. Inscripţionarea vagoanelor în care erau transportaţi cei deportaţi cu Plecat de bunăvoie, cinică şi mincinoasă, aminteşte că ideologia regimurilor comuniste de tip stalinist produce simultan mecansimele represiunii şi pe cele de propagandă menite să o mascheze.
Comunicările colegilor basarabeni ne-au permis să evaluăm gradul de deschidere a arhivelor din Republica Moldova, capacitatea tinerilor istorici de a revizita trecutul recent şi de a se înd
