Şeful secţiei de Istorie a Muzeului Municipiului Bucureşti, Dan Falcan, a povestit, în emisiunea "Dezbaterile Rl", moderată de Sabina Fati, care erau motivele pentru actele de cruzime ale lui Vlad Ţepeş, dar şi care au fost gesturile de bunătate pe care le-a făcut domnitorul român.
Vorbind despre modul în care personajul istoric Vlad Ţepeş a ajuns să fie cunoscut ca fiind Dracula, personajul din romanul omonim al lui Bram Stocker, istoricul Dan Falcan a explicat că "el, practic, în secolul al XV-lea, a fost victima, a ceea ce numim în termeni moderni, un linşaj mediatic". Această imagine a lui Vlad Ţepeş apare mai ales în "cronicile săseşti redactate după 1462, la Sibiu şi Braşov care l-au înfăţişat ca pe un personaj sanguinard, violent", a mai spus Dan Falcan. Pe de altă parte, "cronica slavonă pune accentul pe faptul că toate acţiunile lui Vlad Ţepeş aveau o anumită raţiune şi anume cea de stat. El nu făcea aceste acte de cruzime, nu proceda la execuţii în masă în primul rând de dragul de a vedea sânge şi pentru a fi satisfăcut sadismul său, ci pentru că prin aceste măsuri dure şi aspre, vedea un mijloc de a pune capăt corupţiei endemice existentă atunci ca şi întotdeauna din Ţara Românească, dezbinării, haosului care domnea atunci".
Dan Falcan a mai spus că "din documentele istorice rezultă că îi cam făceau plăcere execuţiile", iar actele de sadism nu lipsesc din acţiunile lui Vlad Ţepeş. De pildă, una dintre legende spune că la un moment dat, domnitorul i-a strâns pe toţi săracii şi le-a dat o masă copioasă şi i-a întrebat ce îşi doresc ei cel mai mult: să aibă bani, să aibă ce mânca şi le-a promis că le va îndeplini această dorinţă a lor dar, într-un final, le-a dat foc.
O altă legendă evocată de şeful secţiei de Istorie a Muzeului Municipiului Bucureşti este "legată de faptul că plimbându-se prin Ţara Românească, l-a văzut pe un ţăran cu căm