Refuzul preşedintelui Traian Băsescu de a nominaliza un premier din partea USL, chiar dacă alianţa obţine peste 50% în alegeri, mută bătălia în curtea Parlamentului. USL poate să-şi plaseze omul la Palatul Victoria doar dacă îşi păstrează parlamentarii strânşi în urma scrutinului.

Planul preşedintelui Traian Băsescu de a ţine USL departe de Palatul Victoria, chiar dacă Opoziţia de acum ar obţine majoritatea absolută, este pe muchie de cuţit din punct de vedere legal. "Să fie atenţi că în Constituţia României se vorbeşte de partidul care obţine 51%, nu de alianţe.", a susţinut Băsescu marţi, la B1 TV.

Meciul decisiv, în Parlament

Interpretarea şefului statului referitoare la prevederile constituţionale legate de numirea premierului a fost taxată de experţii în drept constituţional. Radu Chiriţă, profesor de drept constituţional la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, a arătat că sensul articolului din Legea fundamentală este, de fapt, asigurarea stabilităţii politice, fără a pune accentul pe diferenţa alianţă -partid politic.

„Preşedintele Traian Băsescu a venit cu o interpretare îngustă şi mult prea literală. Important este ca premierul să fie agreat de Parlament", a subliniat Radu Chiriţă. La rândul său, Cristinel Murzea, profesor de drept constituţional la Universitatea Transilvania din Braşov, a explicat că problema nu o reprezintă "alianţa" în sine, ci majoritatea creată în Parlament.

Dacă nici 50%+1 nu dă premierul, atunci cine?

Şi directorul Institutului de Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, spune că o alianţă politică are aceleaşi drepturi precum un partid politic. "În 2004, Băsescu a adus Alianţa D.A. la guvernare, invocând tocmai acest argument: alianţa era una politică, înscrisă la tribunal, iar PSD şi PC, chiar dacă obţinuseră mai multe voturi, aveau d