Direcţia Generală Anticorupţie a derulat miercuri o amplă acţiune de destructurare a unei reţele de hoţi de maşini de lux care înmatriculau vehiculele furate cu ajutorul unor angajaţi de la RAR. Sunt acţiunile DGA, tot mai numeroase în ultima perioadă, o încercare de redresare a imaginii României, după raportul de ţară pe justiţie nefavorabil? În MAI trebuie să se dezvolte o cultură a integrităţii, spune Radu Nicolae, coordonator de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice (CRJ).

“Nu cred că acţiunile DGA din ultima vreme au vreo legatură cu criticile aduse justiţiei în raportul de ţară. Cred că rezultatele vin în urma unei munci şi a unor informaţii pe care cei de la DGA le au. (...) E bine să fie identificate toate cazurile în care sisteme de corupţie există în Ministerul de Interne sau în unităţile MAI”, consideră Radu Nicolae. Mica şi marea corupţie

“Dacă vorbim de persoane corupte aflate în funcţii importante, deciziile se iau în conflict de interese sau pe bază de mită, ceea ce produce distorsiuni mari în societate şi acolo e corupţia relevantă. Dar, bineînţeles, corupţia mică e supărătoare la nivelul omului obişnuit, al cetăţeanului, care e obligat să dea mită sau să piardă mult timp – la permise auto, la paşapoarte, în sistemul de sănătate şi în alte locuri în care mica corupţie e generalizată”, arată Radu Nicolae.

Frica de DGA nu este o soluţie pe termen lung pentru limitarea corupţiei. Trebuie dezvoltată o cultură organizaţională a integrităţii, spune Nicolae, “Nu sunt fanul unei culturi a fricii. (...) Pe termen lung, important e ca la nivelul MAI, în principal, prin programele de formare, prin şcolile ministerului, să se dezvolte o cultură a integrităţii, să nu mai fie nevoie de frica asta de monitorizare care să-i determine pe poliţişti, pe cei din minister, să se abţină de la fapte de corupţie, ci să fie în firescul lucru