Seria de şase romane premium continuă azi cu "Hoţii de frumuseţe", de Pascal Bruckner.
"Ţin cu echipa Franţei doar cînd cîştigă. Dar în ultima vreme nu prea se întîmplă asta, pe deasupra, jucătorii mai fac şi greve, deşi sînt mult prea bine plătiţi". E părerea unui mare scriitor care nu gustă fotbalul decît ca filosofie despre lume. Pascal Bruckner, "filosoful actualităţii", nu-l gustă, dar nici nu-l ignoră, după cum nu ignoră nici revistele "glossy", vitrina de lux a idealurilor şi
obsesiilor colective. Despre toate acestea, a scris şi în romanul "Hoţii de frumuseţe", un thriller erotic care pune în discuţie aspiraţiile şi valorile societăţilor actuale.
În prima parte a interviului acordat "Gazetei", care a marcat lansarea romanului "Luni de fiere", Pascal Bruckner a vorbit despre cuplu, sexualitate şi fotbal. În partea a doua, comentează despre mituri, despre ritualurile "asasine" ale mass-media şi despre viitorul "obiectului-carte" în plină civilizaţiei a imaginii.
- În "Hoţii de frumuseţe", cîteva personaje declară război "rasei oamenilor frumoşi". Există aşa ceva?
- E un delir al acelor oameni, dar care porneşte de la un fapt real. În societăţile democratice, egalitariste, în care, în principiu, s-au suprimat toate privilegiile din naştere, de statut etc, toate diferenţele între băieţi şi fete, încă de la şcoală, singurul lucru care face diferenţa este înfăţişarea. O femeie frumoasă pe stradă atrage privirile tuturor, îţi vine s-o urmezi. Iar dacă într-un restaurant, intră un bărbat frumos, toate femeile sînt cu ochii pe el şi toţi bărbaţii sînt furioşi, geloşi. Frumuseţea fizică este ultima distincţie aristocratică pe care n-o putem aboli. Şi nu numai că n-o abolim, dar facem din ea valoarea supremă.
- De ce procedăm astfel?
- Pentru că pe frumuseţe se bazează toate promisiunile mass-media
