Oraşul supranumit Mica Romă s-a născut datorită Bisericii şi şcolilor, dar a renăscut cu ajutorul investiţiilor industriale.
Pentru români, Blajul are o semnificaţie aparte. Micuţul oraş din Podişul Târnavelor este locul în care poporul român s-a transformat în naţiune. Locul în care românii au ajuns pentru prima oară la conştiinţa că ei reprezintă o comunitate aparte, cu drepturi egale, în fostul Imperiu Habsburgic. De asemenea, Blajul este locul în care au fost create primele şcoli româneşti şi, totodată, cetatea din care au plecat la studii tinerii români care au ajuns în cele mai bune universităţi ale Occidentului, cum ar fi universităţile pontificale din Roma ori universităţile din Viena, Budapesta ori Târnavia.
În timpul perioadei comuniste, profesorii Blajului au fost trimişi în lagăre şi în închisori, după începerea prigoanei contra Bisericii Române Unite cu Roma. Iar atunci a început şi decăderea oraşului. În ultimii ani, Blajul a renăscut, o dată cu redeschiderea Facultăţii de Teologie, dar şi pentru că a reuşit să atragă o investiţie consistentă, realizată de concernul german Bosch. Acum, Blajul îşi descoperă şi o altă faţetă: cea de oraş turistic.
Germanii au readus prosperitatea
Blajul de azi este un oraş cu 21.400 de locuitori, iar, împreună cu comunele învecinate, numără circa 40.000 de locuitori. În urmă cu doar câţiva ani, Blajul era o comunitate săracă, în care oamenii priveau viitorul cu îngrijorare. Însă, de câţiva ani, oraşul s-a transformat într-o oază de prosperitate. Şi asta pentru că, în oraş, concernul german Bosch a deschis două fabrici de componente auto. În scurtă vreme, cele mai multe dintre familiile blăjene au ajuns să aibă măcar un membru care munceşte pentru concernul german. Iar pentru că blăjenii s-au dovedit muncitori serioşi şi harnici, Bosch a decis să mai investească în construirea altor două unităţi de
