Apropierea campaniei electorale a reaprins discuţiile despre construirea podului peste Dunăre în zona Brăila-Smârdan. Zilele trecute, politicienii care conduc judeţele Brăila şi Tulcea s-au relansat în declaraţii potrivit cărora sunt şanse mari ca podul să fie construit rapid.

Gh. Bunea Stancu, preşedinte al CJ Brăila şi liderul organizaţiei brăilene a PSD, a declarat că nu a renunţat la construirea podului şi că ar fi găsit finanţare. Victor Tarhon, preşedinte al CJ Tulcea şi lider al organizaţiei tulcene a PDL, a oferit mai multe detalii despre sursele de finanţare: „Proiectul a fost cuprins în strategia guvernamentală pentru Delta Dunării care se pliază pe Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Printr-un parteneriat public-privat, putem obţine finanţare nerambursabilă de la UE pentru acest proiect", a spus Tarhon. Şi ministrul Transporturilor Anca Boagiu a declarat la lansarea „Strategiei Dunării", ce a avut loc recent la Tulcea, că susţine construirea podului de la Brăila ca un proiect în cadrul Strategiei Uniunii Europene a Zonei Dunării, iar ministrul Elena Udrea a menţionat că „acest pod ar deschide perspective mai bune de dezvoltare a turismului în nordul Dobroge".

Dispută între autorităţi

Proiectul podului peste Dunăre de la Brăila-Smârdan a fost realizat în 2001 de un institut din Japonia, la solicitarea guvernului Năstase. De un deceniu, autorităţile din Bucureşti, Brăila şi Tulcea, se ceartă pentru realizarea acestei investiţii, care a rămas la stadiul de proiect. Până de curând, Ministerul Transporturilor a refuzat să se implice în finanţarea proiectului, considerându-l prea scump şi nefezabil. Din cauza refuzului ministerului, la iniţiativa preşedintelui CJ Brăila, Gh. Bunea Stancu, investiţia a fost declasificată de la nivel naţional la una de interes regional.

Interese imobiliare

În 2007, Bunea Stancu a achiz