Acest tip de bacterie cu care intrăm în contact mai mult vara poate provoca meningită sau septicemie pe fondul unei imunităţi slăbite. Salmoneloza apare după consumul de alimente contaminate cu salmonela. În majoritatea cazurilor, infecţia dispare de la sine, dar uneori poate ajunge în sângeşi la creier.

În peste 90% din cazuri, salmonela ajunge în organism prin consumul de alimente contaminate. Există însă şi cazuri în care infectarea se face prin contactul direct cu animalele de companie, care sunt deseori purtătoare ale bacteriei. Alimentele se pot contamina cu salmonela dacă nu ne spălăm pe mâini înainte de a prepara sau de a servi mâncarea. O sursă de infecţie poate fi şi apa.

Există mai multe subspecii ale acestei bacterii, dar, de regulă, cea care provoacă infecţii la oameni este salmonela Enteritidis. Ea poate supravieţui mediului acid din stomac şi formează colonii în intestine, provocând enterocolite. Acestea se manifestă prin diaree, greaţă, vărsături, dureri abdominale, balonare şi chiar febră. Simptomele pot să apară în numai câteva ore de la ingestia alimentului contaminat sau chiar trei zile mai târziu.

Deshidratarea, cea mai frecventă complicaţie

Majoritatea oamenilor scapă de infecţie fără tratament şi fără a dezvolta complicaţii. Există însă şi cazuri în care infecţia persistă, iar scaunele apoase ajung să provoace deshidratare dacă bolnavul nu înlocuieşte pierderile de lichide crescând consumul de apă. „Deshidratarea este cea mai comună complicaţie a salmonelozei. O mare parte dintre decesele cauzate de ea sunt urmarea deshidratării, şi nu a infecţiei în sine. Senzaţia permanentă de sete şi excreţia unei cantităţi reduse de urină, adică mai puţin de un litru şi jumătate pe zi, sunt indicii că aţi putea fi deshidratat", spune prof. dr. Emanoil Ceauşu, medic primar boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioa