Lucrările cunoscutului fotograf André Kertész se vor afla la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti până la 28 august. Publicul român poate admira fotografiile realizate de artistul născut la Budapesta, în 1894, în cadrul expoziţiei „L’intime plaisir de lire“ / „Plăcerea intimă a lecturii“.

Expoziţia reuneşte o selecţie de lucrări ce au ca temă lectura şi deliciile ei intime. O lume întreagă se deschide atunci când te afli faţă în faţă cu o carte şi fiecare dintre cuvinte deschide noi universuri, reale sau imaginare, proiecţii ale unei realităţi interioare personale. Acest decalaj deoptrivă spaţial şi temporar, afectiv şi spiritual, a fost surprins de André Kertész cu blândeţe şi fără să perturbe cititorul pe care-l cunoştea atât de bine.

Fotograf în Parisul avangardei

Un adevărat clasic al artei fotografiei, Kertész a avut o influenţă majoră asupra evoluţiei acesteia de-a lungul întregului secol trecut, opera sa recuperând sau precedând diverse curente ale avangardei. Povestea a început în 1912, când a realizat primul clişeu şi s-a sfârşit odată cu moartea lui, în 1985, la New York, unde şi-a petrecut ultima parte a vieţii. În 1925 s-a mutat la Paris şi acela a fost momentul de cotitură al carierei lui. Atunci a descoperit plăcerea plimbărilor pe străzile de pe malul Senei şi farmecul cartierului Montparnasse. Toate acestea îşi vor pune amprenta asupra lucrărilor sale, niciodată lipsite de profunzimea pe care o pot avea lucrurile banale atunci când sunt privite într-o altă lumină.

Perioadei în care Kertész a pătruns în lumea artistică din Montparnasse istoria culturii îi datorează extraordinarele portrete ale personalităţilor momentului, printre care Constantin Brâncuşi, Tristan Tzara, Marc Chagall sau Piet Mondrian. Atenţia la detaliu şi amestecul de umor şi duioşie din fotografiile sale i-au făcut pe admiratori să spună că