Numeroşi istorici contestă data de 3 august ca zi a oraşului, declarată prin hotărâre de Consiliu Local, în anul 1999. Istoricii consideră că există multe alte evenimente istorice care ar fi fost mai potrivite pentru a aniversa capitala Banatului.

Din 1999, timişorenii sunt invitaţi să sărbătorească Ziua oraşului, pe data de 3 august. Este data la care armata română a intrat în Timişoara şi s-a constituit prima administraţie românească. Istoricii consideră că această sărbătoare nu poate fi în concordanţă cu spiritul multietnic al Timişoarei.

„Eu mă întreb ce a fost pe 3 august 1919? Eliberare sau cucerire? Este vorba de intrarea unei armate, iar la o zi de sărbătoare ar trebui să se bucure toată lumea. Nu doar cei care au fost învingători. Aici unii se bucură total, alţii, deloc”, a declarat istoricul Ioan Haţegan. Acesta popune o discuţie amplă şi largă pe problema Zilei Timişoarei, pentru că este vorba de un oraş unde convieţuiesc în relaţii bune cele mai multe naţionalităţi din ţară. „Dacă era vorba de Cucuieţii din Vale nu era nicio problemă. Acolo toţi sunt de o singură părere. Timişoara este însă diferită. Trebuie să conteze părera tuturor”, a mai spus Haţegan.

Fără armonie

Ziua de 3 august a fost aleasă ca sărbătoare locală „în cel mai bun spirit naţionalist şi comunist”, susţine Sorin Forţiu, un alt istoric bănăţean. „Nu este o zi care uneşte, ci una care dezbină. La o sărbătoare, lumea ar trebui să se unească. Această zi aminteşte unora că au pierdut ceva. Nu contribuie la armonia interetnică din Banat”, a declarat Forţiu. Şi el este de părere că nu poate fi aleasă ca zi a oraşului un eveniment cu semnificaţie militară, unde mereu există un învingător şi un învins. „Învinsul nu va sărbători niciodată. Ziua oraşului trebuie aleasă cu chibzuinţă”, a mai spus Forţiu.

Nici profesorul de istorie Mircea Pora nu vede motiv de sărb