În Croaţia , francul eleveţian a atins valoarea maximă de 6,72 kune (bani croaţi), respectiv 0,90 euro. Acest fapt a alarmat guvernul de la Zagreb. Prim ministrul, Jadranka Kosor, a reacţionat prompt cerând bancilor să preia şi ele o parte a riscului în criza rambursării creditelor cu care se confruntă cetăţenii.
Corespondentul RFI la Belgrad, Petar Tomic
Statele ex-iugoslave au păstrat practica din timpul socialismului ca angajaţi să poată lua împrumuturi bancare până la o treime din valoarea salariul lunar. Creditele în franci eleveţieni recalculate în bani croaţi, s-au scumpit în ultimii trei ani cu peste 50 procente. Aşa a crescut numărul debitorilor a căror rată lunară astăzi depăşeşte salariul.
Datele statistice arată că peste 42 procente din totalul de credite pentru construirea locuinţelor sunt în franci eleveţieni. Când este vorba de cumpărarea de automobile, procentul acestor credite este şi mai mare, de 47 la sută.
Se presupune că un croat din şase are câte un credit contractat în franci eleveţieni. Multe bănci sunt nevoite să pună în vânzare imobilele şi alte bunuri ale debitorilor a căror salariu nu acoperă rata creditului. Soluţia Jadranka Kosor
Prim ministrul Kosor a propus miercuri băncilor să reprogrameze creditele cetăţenilor astfel ca valoarea ratelor lunare să fie cât mai aproape de starea iniţială şi să practice cursul fix al francului elveţian faţă de kuna croată, adica un franc egal cu 5,8 kune respectiv 0,78 euro.
Diferenţa care apare, propune Jadranka Kosor, să fie purtată ca datorie aparte, fără dobândă, timp de zece ani. În zece ani, apreciază Kosor, cursurile valutare se vor reaşeza şi poate va dispărea şi acestă datorie. Prim ministrul nu a lăsat spaţiu băncilor să se tocmească prea mult. Avertizează că împotriva acelor bănci care nu se vor conforma, statul are pârghii să intervină.
