Mubarak e judecat, armata vrea să-şi păstreze privilegiile, islamiştii vor să preia puterea, egiptenii protestează în continuare. Pe scena politică apar noi actori, printre care armata egipteană şi grupul islamist Fraţii Musulmani. La alegerile din noiembrie, mişcarea este dată ca unul dintre favoriţi.

Prima zi a procesului lui Hosni Mubarak a prilejuit reapariţia acestuia în public, într-o postură sugestivă care a fost intens comentată deopotrivă de apropiaţi şi de ­inamici: lungit pe o pe targă, în spatele unor gratii. Procesul fostului lider egiptean, care a început acum cinci zile, este considerat unul istoric. Verdictul va avea consecinţe la nivel internaţional pentru că va reprezenta un mesaj trimis celorlalte regimuri dictatoriale din lume, fie că ele şi-au trăit ultimele zile (precum cel al tunisianului Ben Ali), fie că-şi continuă represiunea, cum se întâmplă în Siria condusă (încă) de Bashar al-Assad.

Această primă apariţie în public a lui Mubarak de la demisia sa survenită la 11 februarie şi de la începutul „primăverii arabe" a provocat o dublă reacţie. Sunt cei care, la debutul procesului, s-au bucurat să-l vadă adus în faţa judecătorilor, dar mai există mulţi egipteni care îl compătimesc pe „conducătorul" decrepit, măcinat de boală şi de bătrâneţe (Mubarak a ajuns, totuşi, la 83 de ani). El este judecat pentru crime şi corupţie, în special pentru că a ordonat forţelor armate să tragă asupra manifestanţilor în timpul revoltelor din ianuarie. „Neg toate aceste acuzaţii, le neg în totalitate", a spus el în faţa judecătorilor, pledând „nevinovat". Totodată, fostul rais este acuzat, împreună cu cei doi fii, de deturnare de fonduri pentru achiziţionarea a cinci vile la Sharm el-Sheik şi de corupţie în dosarul vizând contractele gaziere cu Israelul.

Alte vremuri

În general, în lumea arabă şi în alte state din Africa, şef