E simplu. Ne întoarcem în timp, pe vremea doamnelor cu rochii lungi şi pălării sofisticate, ce păşeau lent însoţite de domni cu frac şi joben. În Bucureştiul interbelic. Şi am privi tramvaiele trase de cai pe Calea Victoriei, un drum mult prea bătut de vreme. Istoria ei începe în 1692, când, înfiinţată de Constantin Brâncoveanu primise numele de Podul Mogoşoaiei. Începând cu secolul 18, de-a lungul ei, încep să răsară tot mai multe terase, magazine de lux, hoteluri, cafenele. Era drumul străbătut de cei din înalta societate, ce frecventau spectacolele de muzică, teatru şi înveseleau faţadele arhitecturilor impunătoare inspirate din construcţiile franceze.

Acele vremuri, cu siguranţă, pline de mister pentru foarte mulţi dintre noi, întreţineau o atmosferă de romantism. Considerată cea mai importantă stradă a Bucureştiului, era locul unde se stabileau trendurile în modă, se discutau afaceri, se schimbau păreri şi se întreţineau prietenii.

Cafeneaua “High-Life, era locul preferat de mulţi scriitori precum Macedonski, Dimitrie Anghel, Şt.O. Iosif . Alături, pe locul restaurantului “Cina” de acum, se afla cafeneaua “Kubler”, unde se spune că, I. L. Caragiale a scris schiţa “Căldură mare “. Nu v-ar plăcea pentru o zi să vă întoarceţi în lumea serilor de bal, a localurilor în care se cânt jazz, a şerbetului, şi a plimbărilor lungi pe bulevard?

Au dispărut toate acestea sub zgomotul maşinilor, poluare , sub oamenii noi ce fac să pară că aceste vremuri nici măcar nu au existat? Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter

E simplu. Ne întoarcem în timp, pe vremea doamnelor cu rochii lungi şi pălării sofisticate, ce păşeau lent însoţite de domni cu frac şi joben. În Bucureştiul interbelic. Şi am privi tramvaiele trase de cai pe Calea Victoriei, un drum mult prea bătut de vreme. Istoria ei începe în 1692, când, înfiinţată de Constantin Brâncoveanu primis