Mandatul ministrului demisionar al Sănătăţii, Cseke Attila, început în decembrie 2009, nu a fost lipsit de controverse. Ce realizări a avut şi ce critici i-au fost aduse în ultimii doi ani?
Cseke Atilla, care şi-a dat demisia joi, 4 august şi-a început mandatul de ministru al Sănătăţii vorbind despre nevoia reformelor în sistemul sanitar şi a plecat de la conducerea ministerului pe fondul unei crize din ce în ce mai adânci.
În timpul mandatului său, subfinanţarea sistemului a continuat, subfinanţare acuzată şi resimţită mai cu seamă de medici şi pacienţi. Anul trecut, bugetul alocat Sănătăţii s-a terminat în vară, aşa că spitalele au asigurat minimum de servicii, multe dintre ele contra cost.
Un conflict mocnit între minister-Casa Asigurărilor şi medicii de familie a dus la prima grevă a doctorilor. Neînţelegerile au vizat contractul-cadru, iar medicii au acuzat tocmai lipsa de comunicare a ministerului şi Casei. Comasare controversată a spitalelor, în mandatul lui Cseke Attila
Poate cel mai controversat moment al mandatului ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, a fost desfiinţarea şi comasarea a peste o sută de spitale din ţară. Decizia a stârnit conflicte noi între medici şi minister, dar şi proteste ale pacienţilor. Mai multe cazuri de deces au fost puse pe seama acestei măsuri, iar Alianţa Pacienţilor a anunţat că va da Ministerul şi Casa în judecată.
O lipsă de comunicare a existat nu numai între Ministerul Sănătăţii şi cel al Finanţelor, despre care vorbeşte acum Cseke Attila, ci şi între Minister şi Casa Asigurărilor. Chiar în iunie, Ministerul a respins noile criterii de internare în spital, propuse de CNAS, cu doar o zi înainte de presupusa intrare în vigoare.
Ministrul demisionar al Sănătăţii, Cseke Attila şi preşedintele CNAS au fost criticaţi repetat de asociaţiile pacienţilor cronici, care au rămas repet
