Deşi se află doar la câteva sute de kilometri mai la vest, Ungaria oferă elevilor mult mai multe oportunităţi decât România

Sabina Marcu, studentă a secţiei de Comunicare şi relaţii publice în cadrul Universităţii din Craiova, a povestit pentru Gazeta de Sud experienţa sa în cadrul unui stagiu de practică pe care l-a derulat într-un liceu şi o şcoală generală bilingvă din Budapesta. Acolo a avut posibilitatea să predea limba şi cultura spaniolă, limba şi literatura română, precum şi civilizaţie şi cultură românească, acestea din urmă în limba engleză. „Pentru a defini succint cele două sisteme de educaţie aş putea spune, în primă fază, că sistemul românesc este modern, iar cel maghiar, postmodern. În nici un caz nu voi încerca să trag concluzii despre eficienţa sau ineficienţa unuia dintre sisteme pentru că atât cel românesc, mai conservator, mai teoretizat şi care îndeamnă mai mult la studiu autodidact, cât şi cel maghiar, axat pe comunicare, practică şi descoperire, au produs şi produc în continuare elevi şi studenţi care se pot integra şi face performanţă la nivel universitar şi postuniversitar în orice stat european“, notează Sabina Marcu, într-un material trimis GdS.

Şcolile din Ungaria dispun de proiector, computer, televizor, cd-player

Potrivit acesteia, un prim criteriu al diferenţei îl reprezintă tehnologizarea. „Cele două şcoli în care mi-am desfăşurat stagiul, dar şi altele două pe care le-am vizitat în mediul rural, Balatonalmadi Bylingual School şi Vac Grammar School, dispun în fiecare clasă de proiector, computer, televizor, cd-player care se utilizează frecvent la ore, aspect în care şcoala românească înregistrează o carenţă“, a spus Sabina Marcu, care a subliniat faptul că în timp ce reforma românească din educație a încercat „o schimbare a structurilor“ (trecerea clasei a IX-a la generală şi includerea grupei pregăti