A urcat prima dată pe munte în clasa a patra, iar după o carieră militară a ales să se dedice salvării turiştilor rătăciţi în Făgăraş.
Rodian Cristian Toma a urcat pentru prima dată pe munte alături de profesorul de sport, când era în clasa a patra. I-a plăcut atât de mult Vârful Negoiu, pe care l-a descoperit în toată splendoarea sa, încât s-a îndrăgostit iremediabil de viaţa departe de lumea dezlănţuită.
După terminarea liceului, tânărul Toma a hotărât să împletească principala sa trăsătură de caracter, disciplina, cu pasiunea cea mai arzătoare, muntele. Aşa că a fost admis la Şcoala de subofiţeri Vânători de munte, din Braşov, iar după absolvirea acesteia a lucrat timp de 10 ani la Brigada 4 Vânători de Munte, Curtea de Argeş. Când vine vorba despre lucrurile care l-au marcat în timpul vieţii militare, el spune cu vocea tremurândă că Revoluţia din 1989 şi-a pus amprenta asupra sa.
„Perioada revoluţiei a fost groaznică, am avut un coleg moldovean care a murit efectiv lângă mine. Nici acum nu ştim ce s-a întâmplat cu el, ştim doar că a fost împuşcat dintr-un bloc. Mi-a rămas întipărit în minte momentul”, spune el.
Refugiul de la Cota 2000 este „acasă”
După restructurările de la unitatea militară, din 2007, Cristian Toma a trecut în rezervă, dar nu s-a lăsat descumpănit.
„Imediat după ce am plecat din Armată, am văzut un anunţ cum că Serviciul Public Salvamont Argeş angajează administrator. Am depus un CV şi m-am prezentat la concurs. Nu m-a interesat salariul, am ştiut că voi face ceea ce-mi place. A contat şi experienţa militară, m-a ajutat”, spune Cristian. O dată ajuns la Refugiul de la Cota 2000, din Munţii Făgăraş, acolo unde funcţionează Salvamont Argeş, a ştiut că acest loc îi va deveni a doua casă.
„Sunt luni în care stau şi câte 20 de zile neîntrerupt aici, departe de soţia şi fiica mea”, mărturiseşte
