Stirea cu redeschiderea dosarelor lui Sorin Ovidiu Vintu a trecut aproape neobservata. De aceasta data nu a mai tinut capul de afis al tuturor ziarelor, nu a mai ingalbenit ecrenele televiziunilor si nici nu a mai stat in varful site-urilor de stiri.
Pana si neinteresanta si fara de urmari demisie a ministrului Sanatatii, Cseke Attila, a trezit mai mult interes in presa. O ciudata si ironica soarta are si cel mai vanat dintre moguli.
Oarecum de inteles, din moment ce nu mai prezinta nicio miza politica dupa ce si-a vandut trustul de presa, m-as fi asteptat ca justitiarii care in urma cu doar cateva luni luau apararea "saracilor" pagubiti ai Fondului National de Investitii sa isi manifeste cel putin bucuria pentru redeschiderea dosarelor lui Sorin Ovidiu Vintu. Aceeasi liniste si in lumea politica. Indiferent de tabara ideologica, nimanui nu i s-a mai parut important faptul ca unul dintre cele mai mari si mai grele dosare din ultimii 21 de ani este redeschis de catre procurorii Parchetului General.
Recunosc, m-as fi asteptat sa-i vad pe acei luptatori ai dreptatii de acum jumatate de an ca aplauda si elogiaza actiunile Parchetului. Sau, dimpotriva, pe cei care mai adineaori ii luau apararea fostului mogul, mi-ar fi placut sa-i vad cel putin amintindu-si de fosta cauza in care au crezut. Nimic. Nici de o parte, nici de cealalta. Din momentul in care SOV si-a vandut jucaria, si-a pierdut influenta politica si sociala si a oprit alimentarea cu bani, el a devenit un anonim.
Acum nimeni nu mai plange pe umerii pagubitilor, dar nici nu se mai trezeste vreun analist sa-i descopere latura spirituala si poetica a fostului patron de presa. Pe de alta parte, redeschiderea dosarelor lui SOV arunca in aer o cutie a Pandorei. CSM s-a sesizat din oficiu si a inceput actiunea de verificare a procurorilor care au dispus neinceperea urmar
