Pe piaţa mondială, generaţia 1930 domină recordurile de autor, iar în România aproape că nu există. Tzara, Brauner, Iancu, Perahim şi M.H. Maxy sunt artişti români reprezentativi pentru mişcarea modernistă europeană, însă la Bucureşti ei sunt aproape necunoscuţi.

69% din operele vândute în lume în 2010 au fost de artă modernă. Topurile sunt dominate de ilustratorii cărţilor lui Tristan Tzara, „preşedintele" dadaismului: Alberto Giacometti, Pablo Picasso, Hans Arp, Salvador Dali, Joan Miro, Henri Matisse, Paul Klee, Yves Tanguy, Georges Braque sau Vasili Kandinski.

Cu frontispicii, aqua-forte, desene, portrete sau litografii semnate de aceştia, cărţile lui Tristan Tzara sunt o adevărată colecţie de artă modernă originală, iar prietenii şi colaboratorii săi obţin la licitaţii cifre care în România sunt încă greu de crezut: 361 de milioane de dolari - cifra de afaceri pentru Picasso în 2010; opere de Giacometti s-au vândut în cuantum de 213 milioane de dolari; Matisse a avut tranzacţii de 174 milioane de dolari. Sunt „preţuri de ciocan", obţinute în licitaţii.

„Futurism" pe piaţa artei

În România doar două picturi avangardiste au făcut vânzări memorabile. Max Herman Maxy, „Trei muzicieni", s-a adjudecat în decembrie 2010 cu 118.250 de euro. Un dadaist, Marcel Iancu, a ridicat cota la 130.000 de euro.

În rest: Brauner a fost în licitaţii şi nu s-a vândut, iar Jules Perahim este mai prezent pe okazii.ro decât în galerii. Ponderea lucrărilor moderniste este infimă.

Lucian Georgescu, patronul galeriei Colors Art, este un român stabilit de două decenii în Franţa. El s-a întors în ţară pariind totul pe moderniştii români, pe care îi recuperează în Paris şi îi revinde în Bucureşti. Afacerea merge prost: „Aici există gust doar pentru clasici şi contemporani, ca un pod care trece peste avangardişti". El spune că peste