Rubrica „Proza de analiză” continuă în numărul 6 [din 1961] al Gazetei literare, tot pe prima pagină, de data aceasta intervievatul fiind Eugen Barbu, care vorbeşte despre acelaşi roman al lui G.Călinescu (...)
Mai puţin subtil decît Marin Preda în afirmaţiile sale globale care condamnă un întreg stil de proză, şi mai transparent în accesele de invidie aproape infantile, Eugen Barbu dă glas unei adevărate mînii proletare în faţa unei cărţi care zdruncină nu doar convingeri, dar, s-ar putea, şi ierarhii. Ca şi în cazul interviului cu Marin Preda, intervievatorul este Adriana Iliescu, a cărei semnătură a apărut şi în cazul dezbaterilor mai vechi despre poezie. Ar fi interesant de aflat cum funcţionau aceste montaje jurnalistice, dacă scriitorii îşi exprimau dorinţa de a lua atitudine sau dacă redacţia, poate primind anumite sugestii, organiza aceste interviuri şi stimula combativitatea anumitor scriitori, pentru a genera o „problemă”. Oricum, Adriana Iliescu este jurnalistul de serviciu în aproape toate aceste cazuri.
Rubrica „Proza de analiză” continuă în numărul 6 [din 1961] al Gazetei literare, tot pe prima pagină, de data aceasta intervievatul fiind Eugen Barbu, care vorbeşte despre acelaşi roman al lui G.Călinescu (...)
Mai puţin subtil decît Marin Preda în afirmaţiile sale globale care condamnă un întreg stil de proză, şi mai transparent în accesele de invidie aproape infantile, Eugen Barbu dă glas unei adevărate mînii proletare în faţa unei cărţi care zdruncină nu doar convingeri, dar, s-ar putea, şi ierarhii. Ca şi în cazul interviului cu Marin Preda, intervievatorul este Adriana Iliescu, a cărei semnătură a apărut şi în cazul dezbaterilor mai vechi despre poezie. Ar fi interesant de aflat cum funcţionau aceste montaje jurnalistice, dacă scriitorii îşi exprimau dorinţa de a lua atitudine sau dacă redacţia, poate primind anumite