- Doi maramureseni si-un brasovean au format prima asociatie taraneasca de desfacere a produselor traditionale. Deschisa in Bucuresti, prima lor pravalie se pregateste de asalt -

Taranii romani se afla la rascruce. De cand avem un comisar la Bruxelles, specialist in agricultura si educat in spiritul mentinerii traditiilor si a clasei taranesti, purtatoare de identitate nationala, si de cand o mare putere agricola ca Franta il sprijina pe acest comisar, ca si cand ar fi al ei (nu intamplator s-a spus ca Dacian Ciolos este, de fapt, "comisarul Frantei"), problema taraneasca a intrat in atentia conducerii colective a UE. Se afla in pregatire o noua Politica Agricola Comuna, in cadrul careia, incepand cu 2013, vor fi puse accente puternice pe sustinerea agriculturii taranesti, pe subventii mai mari, chiar si pentru petecele de pamant din satele de munte, pe crearea unei infrastructuri noi, de piata, astfel incat produsele agricole traditionale si bio sa-si gaseasca mult mai usor decat in prezent calea spre consumatori. Pe scurt, CE a inteles ca taranimea (cine o mai are, iar Romania o are, din fericire!), producatoare de "slow food" (mancare obtinuta natural, prin crestere nefortata chimic), este totodata purtatoarea unui tezaur de traditii si biodiversitate care nu trebuie sa dispara. "Gresitii" vestici, care s-au grabit sa desfiinteze micile proprietati si taranimea in anii '60, pompand fonduri uriase in agricultura intensiva, de tip industrial, privesc astazi cu jind la Romania, Polonia, Ungaria si Bulgaria, considerate "tezaure taranesti vii", si nu muzeale, ca la dansii. Pentru ca greselile lor sa nu fie repetate in Est, sunt dispusi sa schimbe corespunzator directia fluxului financiar, dar pun cateva conditii. Cea mai importanta este asocierea. Stiind ca exista mari retineri in randul taranilor, chiar si numai la auzul acestui cuvant, data fiind experie