Volumul „Nicolae Kretzulescu – Amintiri istorice“, ediţie îngrijită de dr. Valeriu Mihăilă, adevărată bijuterie a speciei memorialistice, îi prilejuieşte dlui dr. Mihail Mihailide o incursiune în istoria Bucureştiului de la jumătatea secolului al XIX-lea, la rubrica Jurnal de jurnale. (...)

Nicolae Kretzulescu, autorul volumaşului „Amintiri istorice“(1), un giuvaer al speciei memorialistice, doctor în Medicină, cu studii la Nantes şi Paris, politician liberal şi diplomat român, s-a născut la 1/12 martie 1812 la Bucureşti şi a decedat la 26 iunie/9 iulie 1900, în satul Leurdeni – Muscel, astăzi comuna Leordeni, judeţul Argeş. Voi încerca – înainte de a mă referi la conţinutul cărţii sale – să schiţez o fişă biografică a acestei personalităţi a secolului al XIX-lea, cu gândul atât la cei care n-au frecventat cursurile de Istoria medicinii, devenite – din păcate – opţionale la unele UMF-uri, cât şi pentru cei ce sunt poate nedumeriţi, dar nu fac nimic să iasă din ceaţă, întrebându-se: • dacă a fost medic, de ce Şcoala Comercială Superioară din Bucureşti îi poartă numele şi • ce legătură ar putea fi între ctitoria marelui logofăt Iordache Creţulescu şi a soţiei sale, domniţa Safta, una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu, biserica „Kretzulescu“ (monument de artă veche românească de lângă fostul Palat Regal)(2), şi autorul „Amintirilor…“? Chiar şi eu mă întreb, de ce turiştii – care nu s-au „plictis Publicitate it“ să-şi viziteze ţara, află, ajungând la Leordeni, că, într-un sat al acestei aşezări argeşene, este deshisă casa memorială a celebrului pianist şi compozitor Dinu Lipatti, că există, inclusiv, un bust al acestuia realizat de Ion Irimescu, dar nimeni nu informează pe călători – sau oficialităţile locale nu ştiu – că aici a fost locul ultim de viaţă al lui Nicolae Kretzulescu, cel care, în timpul Războiului pentru Independenţă, a pus la dispoz