Cel puţin 38 de persoane şi‑au pierdut viaţa şi peste 200 au fost rănite în recenta ciocnire a două trenuri de mare viteză în apropiere de Zhenzhou, în provincia chineză Zhejiang. Rămăşiţele trenului distrus au fost imediat îngropate, fără să existe vreo anchetă.
Disputa dintre Japonia şi China legată de proprietatea intelectuală asupra tehnologiei utilizate în noile trenuri de mare viteză din China era oricum aprinsă şi înainte de accident. În urma coliziunii, a dat în clocot.
Japonia a fost, desigur, prima ţară care să construiască trenuri de mare viteză, iar dosarul lor de siguranţă în exploatare este unul de invidiat. Trenul super-rapid Shinkansen, direct afectat de cutremurul care a devastat în martie zona de nord-est a Japoniei, a putut să-şi reia operaţiu-nile la 29 aprilie. Cel mai nou model de tren japonez de mare viteză, Hayabusa, care a fost lansat cu doar o săptămână înainte de cutremur, poate atinge 320 de kilometri pe oră - şi chiar o face în prezent, după ce linia pe care circulă a fost reparată rapid.
De când a început să facă legătura între Tokyo şi Shin-Osaka în 1964, trenul Shinkansen a servit drept arteră vitală de transport în Japonia şi nu a fost implicat în accidente cu victime. Repet: nici o singură persoană nu a murit în vreun accident Shinkansen. Sistemul automat de oprire a trenului, perfecţionat tocmai pentru Shinkansen, a funcţionat perfect chiar şi la cutremur.
În ciuda superiorităţii tehnologiei şi a dosarului de siguranţă de invidiat, trenurile Shinkansen nu au fost exportate timp de decenii. Primul astfel de transfer de tehnologie a fost în beneficiul trenului de mare viteză din Taiwan (Taiwan High Speed Rail, THSR), care şi-a început opera-ţiu-nile în ianuarie 2001. THSR asigură în 90 de minute legătura dintre Taipei şi Kaohsiung, aflate la o distanţă de 345 kilometri. După ce un cutre
