Incidentele violente dintre romii francezi şi poliţie, petrecute acum un an, au fost pretextul pentru ca Guvernul de la Paris să-şi înăsprească politica vizavi de romii veniţi din ţările din Est. La 28 iulie 2010, în urma unei reuniuni la vârf, la Palatul Élysée, Preşedinţia Franţei decidea o serie de măsuri antiromi: desfiinţarea, în trei luni, a jumătate dintre cele aproape 600 de tabere ilegale de romi, expulzarea spre ţările de origine – România şi Bulgaria – a romilor clandestini, tăierea ajutoarelor etc. Care este bilanţul acestei campanii după un an? Analiştii şi presa sunt de acord că avem de-a face cu un eşec. În plus, o reprezentantă a organizaţiei Médecins du Monde susţine că starea de sănătate a romilor de origine română din regiunea Parisului este agravată de hărţuirea acestora de autorităţi.
Jalila Bouzid, coordonator al Medecins du Monde, examinează, pentru cotidianul Le Monde, cazul a aproximativ 200 de romi originari din oraşul român Alexandria care trăiesc la periferia Parisului, în zona Aubervilliers.
Potrivit acesteia, discursul rostit de preşedintele Nicolas Sarkozy în urmă cu un an la Grenoble nu a schimbat cu nimic situaţia în privinţa expulzării romilor. "Mobilizarea forţelor de ordine nu are nici un interes, pentru că grupurile evacuate se instalează în alte locuri. Însă există alte forme de hărţuire practicate de poliţie, precum reţineri nejustificate, confiscarea instrumentelor de cântat sau intervenţii cu cagule pe feţe", explică specialista, subliniind că întreaga situaţie nu face decât să înrăutăţească starea de sănătate a romilor din Franţa.
La rândul său, cotidianul britanic The Independent comentează că încercarea lipsită de onoare a lui Nicolas Sarkozy de a hărţui romii din Franţa a fost un eşec, pentru că romii repatriaţi în Bulgaria şi România s-au întors şi trăiesc în condiţii m
