Ma numesc Damiana si am 6 ani si jumatate.
Nu merg inca la scoala, pentru ca de mica am fost sensibila la diverse boli, asa ca mama a amanat inscrierea, dar stiu deja sa scriu si sa citesc. Pentru aceasta scrisoare, am totusi un ajutor, pe bunica mea Anca, in care am cea mai mare incredere, fiind si prietena mea de suflet. Parintii mei sunt foarte ocupati si eu am crescut alaturi de ea. Dansa m-a dus in fiecare dimineata la gradinita, si tot buni a mea m-a ingrijit si m-a dus la doctor, ori a stat cu mine la spital, de cate ori am fost bolnava. Mai mereu am avut probleme de sanatate: raceam ori de cate ori era o schimbare brusca de temperatura, faceam febra, zaceam cateva zile la pat. La gradinita ce sa mai spun, racea un copil, aveam de suferit si eu. Si burtica ma durea adeseori, si picioarele. De multe ori, imi ieseau pe piele tot felul de bubite si nu stiam care a fost cauza. Copil fiind, am luat foarte multe medicamente, multe dintre ele fiind antibiotice. Leacurile mamaitei mele, care stie o multime de retete din plante, mie nu mi-au fost de folos. Dar, intr-o buna zi, bunica a aflat din "Formula AS", pe care o citeste cu creionul in mana, despre domnul doctor Simu Rares, un medic specialist in imunologie clinica si alergologie. Cu sperantele renascute, bunica m-a adus la el. Domnul doctor s-a ocupat de mine, m-a tratat si m-a ajutat sa devin o fetita sanatoasa. Timp de 3 luni, am luat medicamente homeopate (unele care-i poarta numele) si naturiste, mi-a facut terapie cu un aparat cu unde electrice. La fiecare sedinta de tratament se confirma ca eram pe drumul cel bun: tratamentul dadea rezultate. Acum ma joc in parc, nu ma mai tem ca transpir si racesc, nu mai am regim alimentar strict, pot manca orice, chiar si inghetata, iar la noi in casa nu mai stau toti cu ochii atintiti spre mine sa vada cum ma simt. Abia astept toamna, ca sa ma revad cu cole
