Cseke Attila, ministrul sănătăţii (al 14-lea ministru în ultimii 20 de ani) şi-a înaintat ieri demisia, nemulţumit de banii care i-au fost repartizaţi la rectificarea bugetară. Din cei 1 miliard de euro ceruţi a primit doar 80 de milioane de euro.

Pe fondul tensiunilor din ce în ce mai mari cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), ministrul şi-a înaintat ieri demisia după o discuţie aprinsă cu primul-ministru Emil Boc, acuzând că nu a primit mai mulţi bani - cu două săptămâni înainte el se aştepta ca rectificarea să-i aducă 1 mld. euro - şi acu­zând totodată Ministerul Finanţelor că taie şi spânzură în problema banilor. Lipsa comu­ni­că­rii la nivelul Guvernului iese, iată, în evi­denţă dintr-un conflict în sânul Execu­tivului. Nu doar jurnaliştii nu sunt informaţi, ci şi mi­niş­trii, Cseke acuzând că proiectul legii rec­tificării i-a fost pus sub nas cu puţin înainte de a fi aprobat, lucru negat de Finanţe.

Oamenii din industria farma spun că re­gretă demisia demnitarului, Dragoş Da­mi­an, CEO al producătorului Terapia Ranbaxy, afirmând că Cseke este primul-ministru care a început reforma. In­teresele industriei sunt însă enorme, în­trucât statul este în acest caz "client captiv", iar profitul sigur.

Plângerile miniştrilor sănătăţii pentru bani au fost constante de-a lungul anilor, deşi acest domeniu este, practic, un sac fără fund. Întotdeauna se cer mai mulţi bani deşi an de an în sistem intră din ce în ce mai mulţi fără ca acest lucru să se reflecte în calitatea actului medical.

Pe de altă parte, Cseke este ministrul în mandatul căruia a pornit o reformă dură a sistemului, peste 200 de spitale (din cele 475) fiind închise, comasate sau transformate în azile de bătrâni. Tot în mandatul lui au fost puse la punct detaliile sistemului de "coplată". Dar dacă ministrul şi-a fixat ca ţintă fina­lizarea restructurării, atunci de ce a pl