Departamentul clujean este cel mai vechi şi cel mai mare dintre serviciile şi birourile transilvănene ale Arhivelor Naţionale.
Şeful arhivelor clujene, Ioan Drăgan, trage un semnal de alarmă asupra pericolului degradării documentelor pe care le are în păstrare din cauza unei politici proaste a Ministerului Administraţiei şi Internelor, în subordinea căruia se află instituţia.
Drăgan a explicat că de la 1 august organigrama instituţiei s-a redus cu o treime, de la 32 de posturi, la 21, în timp ce departamentul ar avea nevoie de cel puţin 40 de angajaţi pentru o bună funcţionare. „Din data de 1 august a intrat în vigoare o nouă organizare a Arhivelor Naţionale care înseamnă modificări structurale. Au fost coborâte în rang şapte servicii judeţene care au devenit birouri judeţene ale arhivelor. Evident că lucrul acesta este însoţit şi de o reducere masivă de personal. La Cluj aveam 32 de posturi, din care au fost reduse 11. Aşadar s-a operat o tăiere cu o treime a organigramei", a spus Drăgan.
O mie de lei pe an pentru un hectar de podele
Şeful Serviciului Arhivelor Naţionale Cluj a mai spus că bugetul care i-a fost alocat pentru curăţarea spaţiilor şi a arhivelor pe care le are în subordine a fost, pentru tot anul, de aproape 1.000 de lei, în condiţiile în care desprăfuirea este una dintre cele mai importante operaţiuni în activitatea de păstrare a documentelor.
Arhivele clujene se înşiră pe 18.000 metri liniari de cutii, care se află depozitate în zece imobile diferite, care însumează aproape 11.000 de metri pătraţi de pardoseli. De curăţenia tuturor acestora se ocupă o îngrijitoare, iar suma pusă la dispoziţie de minister pentru această operaţiune este de 990 de lei pe an.
"Instituţia este de multă vreme depăşită la capitole esenţiale, cum ar fi conservarea documentelor. Avem o singură îngrijitoare pentru curăţenie. Avem depozite u