Contribuţia de tip "clawback" prevede ca deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă (APP) a medicamentelor cu prescripţie să plătească trimestrial o contribuţie din valoarea încasărilor rezultate din comercializarea medicamentelor incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele folosite în tratamentul ambulatoriu.
Procentul contribuţiei este de 60% din diferenţa dintre suma trimestrială decontată în anul în curs şi cea din aceeaşi perioadă a anului 2009 din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a contravalorii medicamentelor.
* Nepermiterea niciunei creşteri a consumului de medicamente înseamnă privarea de tratament a pacienţilor nou diagnosticaţi, potrivit ARPIM
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) vine cu un sistem de clawback alternativ celui propus de Guvern, în domeniul sănătăţii, care are ca prim obiectiv controlul cheltuielilor fără afectarea pacienţilor şi care se bazează pe taxarea progresiva a creşterii anuale a bugetului de medicamente compensate şi gratuite.
Potrivit ARPIM, raportarea perpetuă la consumul anului 2009 reprezintă de fapt o taxare repetitivă şi cumulativă, care va descuraja investiţiile în România pentru viitor.
Asociaţia propune încheierea unor acorduri de volum la un an după ce produsele noi intră pe lista celor compesate şi taxarea cu 50% a depăşirilor de peste 15% faţă de limitele agreate, astfel încât şi pacienţii români să beneficieze în viitor de medicamentele inovatoare care au intrat deja în tratamentul celorlalţi pacienţi din Europa în ultimii patru ani.
Taxarea progresivă propusă de ARPIM are avantajul de a permite o creştere moderată, în acord cu nevoile de tratament ale pacienţilor şi de asemenea, şi noi investiţii care vor încuraja dezvoltarea medicamentelor care se dovedesc a fi utile pacientilo
