Majoritatea gravidelor îşi pun în bagajul pentru maternitate câte un biberon şi o cutie de lapte praf şi ajung să renunţe la alăptare chiar din primele ore de după naştere. Numai 12,6% din bebeluşii din România sunt hrăniţi exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.).

Alăptarea aduce multiple beneficii copiilor, care îşi pun amprenta până târziu în viaţa de adult. Tocmai din acest motiv, organizaţiile internaţionale atrag atenţia asupra importanţei alăptării imediat după naştere sau, cel târziu, la o oră după eveniment. „Acest interval este crucial pentru succesul alăptării, fiindcă sânul trebuie stimulat pentru a produce colostrumul, secreţia pe care orice femeie o are după naştere, o substanţă valoroasă pentru bebeluş, numită din acest motiv şi aur lichid", explică Raluca Petre, consilier în alăptare la „Asociaţia pentru naştere naturală şi alăptare" (ANNA).

În schimb, dacă mama nu alăptează cât mai repede şi dacă bebeluşul nu este pus la sân cât mai des, se ajunge în situaţia în care sânul nu mai secretă, din lipsă de simulare. Aşa se explică de ce, multe proaspete mămici ajung să se externeze din maternitate fără să mai alăpteze. Un studiu din 2004, realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului (I.O.M.C.) a relevat că numai 12% din nou-născuţi au fost puşi la sân în prima oră după naştere.

Totuşi, potrivit aceluiaşi studiu, din numărul total al copiilor care au fost alăptaţi, 65% au fost alăptaţi în prima zi după naştere, restul fiind alăptaţi la mai mult timp după naştere. În 2004, numai 14,4% din copiii cu vârste între 0 şi 5 luni au fost alăptaţi exclusiv la sân, arată studiul I.O.M.C., 13,3% din aceştia fiind din mediul urban, iar 15,5% din mediul rural. Până în 2010, numărul mamelor care alăptează a scăzut treptat, iar procentul bebeluşilor alăptaţi exclusiv la sân până