Cei cinci fraţi Ciulin din Buzău sunt eroii noştri naţionali.
Sunt oameni mari, au între 35 şi 46 de ani. Şi toţi binemerită de la patrie câte o indemnizaţie de revoluţionar. Vreo douăzeci şi ceva de milioane pe cap de Ciulin, în fiecare lună. Peste o sută de milioane de lei vechi, la o sumă de cinci Ciulini. Aproape un miliard şi jumătate pe an.
Dar să nu-i invidiaţi pe Ciulini, nu! Or fi ei oameni în toată puterea, dar să ştiţi că au pătimit mult şi suferă enorm. Căci fraţii Ciulin au rămas orfani la Revoluţie. Tatăl lor, Alexandru Ciulin, este erou-martir al Revoluţiei de la Buzău. L-a împuşcat unul care, la rândul lui, a primit certificat de revoluţionar cu merite deosebite. Dar asta-i altă poveste.
În urma lui Alexandru Ciulin au rămas cinci orfani, cu vârste între 13 şi 24 de ani. Carevasăzică, unii minori, alţii majori. Dar toţi au suferit în urma pierderii tatălui, aşa că au fost recompensaţi cu certificate de urmaşi ai unui erou-martir. Vremea a trecut, orfanii au acum între 35 şi 46 de ani, dar suferinţa lor a rămas neschimbată, dovadă faptul că toţi cinci continuă să primească lunar, de la stat, câte douăzeci şi ceva de milioane pe lună.
Cel mai tânăr dintre ei, Cristian Ciulin, zice: „Acum nu lucrez, am fost nevoit să-mi dau demisia de la locul de muncă pentru a nu-mi pierde indemnizaţia. Cum să mă duc la muncă pe 7 milioane când pot să stau acasă pe 20 de milioane?".
Dar fraţii Ciulin nu sunt leneşi, nuuuuu. Ei ar vrea să muncească, însă cu o condiţie: să nu piardă indemnizaţia. Una care, evident, li se cuvine, căci - prin moartea tatălui - au rămas fără sprijin. Şi fără sprijin sunt şi azi. Ehei, dacă trăia tatăl lor... Dacă nu-l împuşca revoluţionarul ăla cu merite deosebite... Să vezi atunci sprijin: Alexandru Ciulin ar fi avut acum 66 de ani. Vârstă la care, evident, ar fi avut grijă de copilaşii săi de 35-40-46 de
