Salba de feţe zâmbitoare care au evaluat, la începutul săptămânii, mersul creditelor şi al îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea banilor arată că, oficial, ne merge bine. În particular, nu e chiar aşa, deşi televiziunile se întrec să ne arate zilnic ce plin e litoralul cu români dornici să cheltuiască.

Dar, pentru moment, important este că echipa reunită de experţi financiari s-a arătat mai fericită ca oricând: Guvernul s-a achitat conştiincios de sarcini, iar cetăţenii merită aplauze pentru că au îndurat cu stoicism măsurile dure de austeritate şi nu au ieşit în stradă să spargă vitrine, ca în alte ţări europene.

Lucrurile au fost împinse uşurel mai departe şi s-a văzut că trimişii FMI, ai Băncii Mondiale şi ai UE nu s-au opus atunci când cineva din grupul gazdelor a îngăimat ceva despre o creştere salarială în sectorul bugetar greu încercat de criză. Mai exact, răspunsul n-a fost "nu", ci mai degrabă un "da" condiţionat de performanţele viitoare ale economiei, iar vocile iniţial abia şoptite au căpătat curaj. Prima strigare - 5 la sută în octombrie. Vicepreşedintele Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a numit creşterea "recuperare" a tăierilor de anul trecut. Şeful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by a reechilibrat situaţia, spunând că o majorare ar trebui operată numai după o nouă reducere a numărului angajaţilor bugetari. Şi ministrul Muncii a reluat o idee mai veche, cea a reducerii asigurărilor sociale, dar fără să dea un termen de aplicare. N-au fost uitate nici pensiile, care şi ele ar urma să primească din ianuarie o indexare cât inflaţia - tot cam 5 la sută - plus încă ceva din creşterea salariului mediu pe economie.

Însă şeful statului a intervenit rapid şi a pus piciorul în prag la toate acestea, reamintind de fatidicul an 2008, când s-a promis marea cu sarea în timp ce alegerile băteau la uşă. T