La 6 septembrie 2011, Naţional Arena, urmaşul „victoriei socialismului sportiv“ din România - „Stadionul 23 August“ - , va fi inaugurat cu un meci România-Franţa, din preliminariile Euro 2012. Născut mult mai greu decât bătrânul său înaintaş, Naţional Arena duce mai departe titlul de „cel mai mare stadion al ţării“.

Grandoarea şi unicitatea sunt două dintre cele mai importante elemente comune ale „Stadionului 23 August” şi ale Naţional Arena. Ambele construite în epoci diferite pentru a fi gazda unor evenimente sportive internaţionale au înghiţi sute de mii de metri cubi de pământ şi de betoane.

Vezi AICI cine a fost arhitectul care a proiectat stadionul.

În numărul din mai 1953, cu doar câteva luni înainte de inaugurarea „Parcului de Cultură şi Sport 23 August“, revista „Ştiinţă şi Tehnică“ aloca un spaţiu considerabil descrierii în amănunt a construcţiei şi a „înfăptuitorilor“ acesteia. Revista, pusă la dispoziţie reporterilor "Adevărul" de colecţionarul bucureştean Sergiu Partenie, evoca în mai multe pagini epopeea stadionului gigant al României socialiste.

FOTO: Macheta stadionului, publicată în "Ştiinţă şi Tehnică"

Complexul sportiv făcea parte din planul de reconstrucţie socialistă a Bucureştiului alături de un teatru de vară în Parcul Nicolae Bălcescu din cartierul Bucureştii Noi – Dămăroaia (acum Parcul Bazilescu) şi de înfrumuseţarea Parcului I. V. Stalin (Herăstrău). „Oamenii muncii din Capitală au început să dea viaţă Hotărârii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri, cu privire la planul general de reconstrucţie socialistă a oraşului Bucureşti, Printre primele lucrări de sistematizare socialistă a capitalei patriei noastre figurează: un mare parc de cultură şi sport în raionul «23 August», un teatru în aer liber în parcul «Nicolae Bălcescu» din cartierul