Exuberanţă, stil, personalități de marcă ale vieții culturale de pe bătrânul continent... Cuvinte atribuite unor capitale europene precum Paris, Viena, Roma sau Bucureşti au fost valabile cândva şi pentru Capitala Republicii Moldova.
Termenii martori ai supremului privilegiu social pot fi perfect sincronizaţi cu Chişinăul interbelic. Pe atunci sovieticii încă nu începuseră să terorizeze Basarabia, iar protipendada basarabeană îşi impunea standardele culturale inspirate din Occident.
Oraş relativ mic, creat iniţial în jurul Pieţii Vechi şi, din 1813, în jurul clădirilor bisericeşti ctitorite de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, Chişinăul a cunoscut o perioadă de creştere nemaiîntâlnită la sfârşitul secolui XIX, începutul secolui XX.
Au apărut primele edificii administrative, primele clădiri culturale, dar şi primele hoteluri din oraş. „La sfârşitul secolului al XIX-lea au fost construite mai multe hoteluri: „Berlin", „Paris", „Naţional", „Londra", „Moscova", „Petersburg" şi „Imperial". „Din 1903, aproape de actuala Piaţă Centrală, a funcţionat şi hotelul «Palace», prima clădire cu arhitectură în stil art-nouveau din Chişinău", spune Tamara Nesterov, istoric şi doctor în studiul artelor.
Citește și:
POVEȘTI DE CHIȘINĂU Citește 10 lucruri pe care nu le știai despre bulevardul Ștefan cel Mare din Capitală. Vezi GALERIILE FOTO!
Un alt local, însă, amplasat mai aproape de centrul oraşului, avea să devină epicentrul vieţii mondene a Chişinăului, de la finele secolului al XIX-lea şi până la începutul celui de-al doilea război mondial.
Click aici să vezi GALERIA FOTO cu hotelurile Chișinăului de odinioară!
Nicolae Iorga, Hristo Botev, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, prozatorul francez Henri Barbusse şi solistul de operă rus Feodor Şaliapin au fost, cu toţii, musafiri de vază ai Chişinăului. Un lucru mai puţin cunoscu
