Într-o dimineaţă de iarnă, când aerul rece mirosea a cetină şi cozonaci rumeniţi, iar sărbătoarea Crăciunului se strecură, cu farmecul şi liniştea ei, în fiecare casă, Mariana Ureche îşi săruta pe obrăjori puiul de numai un an şi câteva luni şi, pornea, alături de soţul ei, Sabin, în cea mai teribilă aventură a vieţii. Braţ la braţ, o femeie şi un bărbat, cu o chii plânşi, legaţi nu numai prin legământul sfânt căsătoriei, ci şi prinşi într-o uriaşa speranţa de mai bine pentru copilaşul pe care-l lăsau într-un colţ de Românie, la Beius, în judeţul Bihor, se duceau, pe cărări necunoscute, să-şi caute norocul pe pământ spaniol. Într-o dimineaţă de iarnă, când aerul rece mirosea a cetină şi cozonaci rumeniţi, iar sărbătoarea Crăciunului se strecură, cu farmecul şi liniştea ei, în fiecare casă, Mariana Ureche îşi săruta pe obrăjori puiul de numai un an şi câteva luni şi, pornea, alături de soţul ei, Sabin, în cea mai teribilă aventură a vieţii. Braţ la braţ, o femeie şi un bărbat, cu o chii plânşi, legaţi nu numai prin legământul sfânt căsătoriei, ci şi prinşi într-o uriaşa speranţa de mai bine pentru copilaşul pe care-l lăsau într-un colţ de Românie, la Beius, în judeţul Bihor, se duceau, pe cărări necunoscute, să-şi caute norocul pe pământ spaniol.

De atunci au trecut mai bine de nouă ani, timp în care Mariana s-a redescoperit în muzică. Acum, la Valencia, femeia pregăteşte un ansamblu folcloric de dansatori format din profesori, economişti, mecanici sau electricieni.

"Nu cred că vrei să ştii cum e să-ţi laşi copilul şi să pleci, aşa, prin lume, în căutarea binelui care acasă îţi lipseşte... M-a durut sulfetul, m-a rupt în două... Dar nu se mai putea... Şi, vezi, tu, chinul mi-a fost răsplătit repede de Dumnezeu... Am plecat în 2000, chiar cu o zi înainte de Crăciun, iar după opt luni m-am întors să-mi iau băieţelul care mi-a dat putere şi fără de care nu aş f