Vendomatul, „maşina“ care-ţi vinde nimicuri pe monede, a devenit o prezenţă obişnuită în viaţa românilor. Aglomeraţia de pe piaţa automatelor de cafea îi face pe jucători să se orienteze tot mai mult spre alt tip de vendomate: cele care vând băuturi răcoritoare, gustări preambalate sau jucărioare.
Teoretic, o afacere cu vendomate pare câştigătoare din start. Nu ai vânzători, chirii mari, spaţiu de întreţinut, plus că românii au prins gustul cafelei de automat, iar investiţia iniţială este relativ mică. Doar că numărul vendomatelor a crescut puternic în ultimii ani, aşa că este aproape imposibil să mai descoperi locaţii cu oarecare vad, care să-ţi garanteze câştiguri minime. De asemenea, preţul redus al produselor şi concurenţa acerbă (aproape niciodată nu există un singur aparat într-o locaţie bună, de genul clădirilor de birouri) sunt probleme pentru investitori. Cum funcţionează afacerile cu vendomate şi cum se adaptează jucătorii la noile condiţii din piaţă?
Afacerea din aparatul cu mărunţiş
Pentru zece automate, numărul minim optim cu care este recomandat să începi afacerea, investitorul plăteşte circa 10.000 de euro, reprezentând costul a a cinci automate noi de cafea şi a cinci automate noi cu sucuri şi snacksuri. Se poate şi mai ieftin, cu aparate la mâna a doua, care ar costa doar 6.500 de euro. „Pentru început, este recomandabilă investitia mixtă, si în cafea și în snacksuri, tocmai pentru că piața e hibridă și pentru că un segment e aproape saturat, iar celălalt e într-o adevărată expansiune“, spune Lucian Livadaru, de la firma de consultanţă în vending, Ideba Consulting.
Pentru că este mai simplu, investitorii în vending preferă să nu plătească chirii proprietarilor locului în care-şi amplasează aparatele, ci mai degrabă procent din încasările automatelor. În cazul benzinăriilor, preţul cafelei, de exem
