I le-a trimis, din ordinul partidului, Petre Melinte. Acesta a fost asasinat în 1946 de tovarăşii săi, fiind bănuit că era agent al Siguranţei. La Doftana, Nicolae Ceauşescu s-a luat la ceartă cu gardienii. Care s-au plâns directorului că deţinutul se leagă de ei.

Nicolae Ceauşescu a stat între zidurile Doftanei din august 1936 până în decembrie 1938. „La Doftana am fost încadrat în celula de partid şi am fost pus la diferite munci organizatorice", scria el în autobiografia din 1945. În închisoarea din comuna Telega, proaspătul membru de partid a avut ocazia să reîntâlnească vechi cunoştinţe. Cei condamnaţi odată cu el au ajuns tot la Doftana. În autobiografia din 1948, cofetarul Gheorghe Dumitrache şi-a amintit că a petrecut la închisoare mai mult timp alături de Ceauşescu.

La „universitatea comunistă" proaspătul membru de partid s-a aflat într-o companie selectă. Începând din 1937, cei mai proeminenţi lideri ai mişcării comuniste au fost mutaţi la închisoarea din Valea Teleajenului. Vasile Luca, viitor lider al partidului, chemat de Ceauşescu să depună mărturie în favoarea lui la proces, era acolo din vara lui 1936. La Doftana au ajuns şi comuniştii condamnaţi în procesul Anei Pauker, precum Alexandru Moghioroş şi Alexandru Drăghici. În mai 1937 la Doftana au fost transferaţi Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chivu ­Stoica, capii grevei de la Griviţa. Gheorghiu-Dej va deveni liderul „colectivului" din închisoare şi omul de legătură cu Comitetul Central. După indicaţiile Cominternului, primite în închisori prin Ajutorul Roşu, deţinuţii comunişti cereau să li se recunoască statutul de întemniţaţi pe motive politice.

CITIŢI ŞI:

Bodyguardul lui Ceauşescu: „Dacă rămânea cu noi, poate nu-l omorau"

Printre „cei mai instigatori" deţinuţi

Când Ceauşescu a poposit la Doftana, în vara lui 1936, această doleanţă nu le