Cele 37 de monumente fac din fosta capitală a Tării Românești, un caz singular în România. Realizate din calcar numulitic de Albești, folosit încă din antichitate de către meșterii pietrari, crucile votive au fost ridicate între 1576 și 1868 în vechile cartiere ale orașului, la răscrucea unor drumuri importante, iar locuitorii Câmpulungului se-nchină și acum cu evlavie când trec pe lângă ele.
Dacă treci prin Câmpulung, nu poți să nu remarci crucile mari de piatră, cu motive ancestrale, ce străjuiesc cam toate intesecțiile orașului, monumente care completează parcă, întregindu-l, aerul istoric al bătrânei urbe. Fosta capitală a Tării Românești este singurul oraș din România pe ale carui străzi au fost ridicate și înca se păstrează 37 de cruci votive din piatră la care, de mai bine de 400 de ani, oamenii se închină și-n care-și pun speranțele .
“La început au existat 39 de cruci, dar sau păstrat doar 37, două dintre ele fiind distruse din secoluul al XIX-lea. Din cele rămase, 16 sunt în stare bună de conservare, putând fi văzute în cartierele Câmpulungului, celelalte aflându-se în jurul bisericilor sau pe proprietatea privată a unor localnici”, spune Călin Andrei, primarul Municipiului Câmpulung.
Povestea crucilor
Punct de vamă între Țara Românească şi Transilvania, Câmpulungul s-a găsit, de secole, pe unul din principalele drumuri comerciale ce legau Europa de Grecia şi Imperiul Otoman. Zeci de străduțe porneau din acest drum spre localitățile vecine orășului. În aceste răscruci de drumuri au început să fie înălțate, prin 1576, cruci mari de piatră, pentru ca trecătorii să nu se abată de la drumul cel bun.
Crucea Jurământului este cel mai important asfel de monument din Câmpulungul Medieval.
Originalul, datând din 1674, se află încastrat în zidul casei arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet, pe bulevardul Negru Vod
