În rândul revoluţionarilor care s-au bucurat de beneficiile Legii Recunoştinţei se află oameni care şi-au împuşcat semeniiîn decembrie 1989 sau care au fost informatori ai Securităţii. Milităm în continuare pentru stoparea indemnizaţiilor din bani publici pentru categoria „luptătorilor cu merite deosebite în Revoluţie”.

Am scris în ultimele două săptămâni despre impostorii din rândul revoluţionarilor: oameni care nu merită să se numească „luptători pentru victoria Revoluţiei", dar care, prin şpăgi şi prin falsuri, şi-au dobândit acest titlu şi, odată cu el, o indemnizaţie lunară de peste 2.000 de lei. Mai există însă multe nereguli în cadrul acestei afaceri derulate în numele Revoluţiei din 1989. Astăzi vă prezentăm câteva cazuri de criminali ai Revoluţiei şi de foşti colaboratori ai Securităţii care au obţinut certificate de revoluţionar şi au fost răsplătiţi de stat cu terenuri şi indemnizaţii.

O mostră de cât de slabă a fost cernerea „luptătorilor remarcaţi" în aceşti 21 de ani este situaţia în care un criminal al Revoluţiei obţine certificat şi este coleg de asociaţie şi de idealuri cu rudele celui pe care l-a ucis. Un asemenea caz s-a petrecut la Buzău, unde Costel Socol, care a împuşcat mortal un bărbat la 24 decembrie 1989, a devenit revoluţionar, la fel ca fiii şi soţia celui pe care l-a ucis.

Filiera George Costin

Socol făcea parte din dispozitivul de gărzi patriotice al Întreprinderii de Mase Plastice din Buzău. În dimineaţa zilei de 24 decembrie, el a tras fără somaţie în Ciulin Alexandru, care venea la întreprindere să-i aducă un pachet cu mâncare fiului său, angajat acolo. Ciulin a murit imediat. În decurs de câteva ore, în locul în care a decedat Ciulin au mai sfârşit împuşcaţi alţi trei buzoieni, însă justiţia nu a putut stabili cu exactitate cine a fost ucigaşul, în condiţiile în care alături de Socol au mai tras