Remarcele dure ale preşedintelui la adresa fostului premier Popescu Tăriceanu, dar şi a actualului Executiv, criticat pentru o măsură socială vizând vârstnicii cei mai pauperi, au făcut din Traian Băsescu un element indispensabil pentru cel puţin un segment al economiei româneşti - mass-media. Dacă în România meseria de jurnalist ar merge mână în mână cu ceva mai puţină încrâncenare, până şi cei mai aprigi critici ai şefului de stat ar fi admis deschis că omul merită o placă omagială în Piaţa Presei Libere în calitate de principal furnizor de „breaking news" şi subiecte de analiză.

În ultimul timp, Băsescu „comentatorul" l-a cam eclipsat pe Băsescu „jucătorul", cel din urmă fiind înfrânt în repetate rânduri de sistemul politic creat de Ion Iliescu - un sistem care, după mai bine de două decenii de la evenimentele din decembrie 1989, continuă să fie antireformist şi să salvgardeze cât mai multe dintre interesele şi privilegiile castei apărute în era comunistă. Până acum, Traian Băsescu a admis o serie de greşeli făcute în perioada primului mandat - erori care i-au redus din eficacitate -, conchizând singur că acesta a fost departe de a putea fi calificat drept succes.

Istoria va stabili, până la urmă, dacă decizia preşedintelui de a solicita şi susţine drasticele măsuri de stabilizare economico-financiară din ultimii doi ani l-a ridicat la rang de personalitate cu mari servicii aduse naţiunii sau nu - cert este că decizia l-a costat popularitatea odinioară notabilă. Având în vedere că eurocraţii au ajuns, între timp, să dea România drept exemplu pentru Grecia îngenuncheată financiar şi să îndemne Atena la emularea de urgenţă a măsurilor autorităţilor române, se poate ajunge la concluzia că performanţa Bucureştiului este percepută în exterior pe cât de neaşteptată pe atât de remarcabilă. O Românie de regulă puţin apreciată de Occident şi văzută mai degra