Într-o societate democratică, ţara reprezintă suma indivizilor, iar interesul naţional este suma intereselor indivizilor. Ţara este expresia solidaritătii tuturor indivizilor. Dar în ţările cu traditie democratică, solidaritatea este o alegere, nu o obligaţie. Individul nu este supusul statului, statul serveşte, protejează şi promovează cetăţenii.

De aceea, patriotismul are o componenţă pragmatică: făcând ceva pentru ţară, faci ceva pentru toti cetăţenii ţării, deci şi pentru tine.

Am fi dispuşi să cumpărăm doar produse româneşti, ca să ajutăm România să crească economic? De ce englezii cumpără doar produse englezeşti, pentru a încuraja economia autohtonă, iar românii se feresc ca dracu de tămâie de produsele româneşti? Pentru că sunt mai proaste, sau pentru că nu-şi iubesc ţara? De unde această diferenţă enormă de mentalitate şi de atitudine între România şi ţările cu tradiţie democratică? De ce ei sunt patrioţi şi noi nu? De ce ei se mândresc cu ţara lor, iar nouă ne e ruşine cu a noastră?

Click aici şi spune şi tu de ce englezii sunt patrioţi şi românii nu