Guvernul ia în calcul construirea unora dintre tronsoanele autostrăzii Transilvania prin parteneriat public-privat.

Construirea celor 300 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania, de care firma americană Bechtel nu s-a atins deloc până în prezent, respectiv şase din cele opt tronsoane ale autostrăzii, nu va fi o sarcină uşoară pentru Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în anii ce urmează.

Dacă realizarea celor 118 kilometri de autostradă dintre Câmpia Turzii şi Gilău, pe de o parte, şi Suplacu de Barcău şi Borş, pe de altă parte, ar putea costa în final 1,5 miliarde euro, pentru restul de 300 de kilometri sunt necesare cel puţin 2,1 miliarde euro. Acesta ar putea plăti în viitor 7,2 milioane de euro pe kilometru de autostradă, a anunţat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, o dată cu anunţul privitor la întreruperea contractului cu americanii. Sumele menţionate sunt cele necesare strict construirii, fără a socoti costurile de mutare a reţelelor de utilităţi, cele ale exproprierilor, realizarea proiectării, etc. Cât de uşor şi cât de repede va putea face rost statul de aceşti bani?

Vârful lucrărilor a fost în 2008

În cei opt ani scurşi de la semnarea contractului pentru Autostrada Transilvania, vârful lucrărilor şi, aferent acestora, plăţilor către constructorul american a fost atins în 2008.

Acesta a primit atunci 440 milioane euro. În restul anilor statul a alocat pentru autostradă, în cel mai bun caz, jumătate din această sumă, existând ani în care nu s-a dat nimic.

Dacă ar menţine vârful de finanţare din 2008, autostrada ar fi gata peste cel puţin 5 ani, fără a socoti duratele necesare organizării licitaţiilor, efectuării exproprierilor, proiectării.

În realitate, situaţia de acum diferă de cea din 2008. România nu mai are creştere economică de 8% care să permită finanţarea dar