Pentru prima dată, fosta avocată a acceptat să vorbească public despre viaţa alături de cel căruia, atât în lumea fotbalului, cât şi în lumea literară, i se spune „Procurorul“. Într-un interviu apărut în revista „Q Magazin“, Silvia Dinu îl evaluează pe Cristi Borcea şi explică celebra rivalitate dintre Dinu şi Lucescu.
„Q Magazine": Cum v-aţi întâlnit cu Cornel Dinu?
Silvia Dinu: Eram la aceeaşi facultate. Ne-am văzut, ne-am plăcut şi, în 1977, la doi ani după terminarea facultăţii, ne-am căsătorit. Naş ne-a fost Fănuş Neagu, un om minunat. Suntem căsătoriţi de 35 de ani, ceea ce este destul de fantezist pentru un fotbalist.
De cât timp durează situaţia dificilă în care vă aflaţi?
De anul trecut. Aştept să-mi termine odată proteza şi să pot merge din nou pe picioarele mele, să conduc maşina, să mă plimb în voie. Să redevin cea care am fost cu puţin timp în urmă. Până atunci însă, sunt nevoită să merg în scaun.
Multă lume spune despre domnul Dinu că, de la un timp, s-a închis în sine...
Supărările şi depresia lui au început după demiterea de la naţională. Atunci România a ajuns la Mondialul din 1994, calificarea în America făcându-se pe munca lui. Toată lumea l-a ridicat însă în slăvi pe Iordănescu. Cornel a avut nouă meciuri şi a calificat echipa, erau pe locul 2 când l-au dat afară. Iordănescu a avut trei meciuri. Dinu a fost uitat prea uşor...De atunci, au început problemele. Mă rog, au mai fost decepţii. Să fii preşedintele clubului, să te roage să iei până la sfârşitul campionatului echipa, şi să spună ulterior: „Păi ce, ai vreo hârtie în sensul ăsta?". Dinu, atunci, în trei luni, a câştigat cupa şi campionatul cu Dinamo. Apoi, să vină alde Borcea şi alţii...Ce caută Borcea, cu buteliile lui, în fotbal? Sau Becali (n.r. - Giovanni) care juca în Germania alba-neagra? Eu mă crucesc când văd cine decide, de ani întregi, la o
