Dumitru Miron, prorectorul Academiei de Studii Economice, este de părere că menţinerea unor politici de control al costurilor, care implică noi reduceri de cheltuieli, nu este o măsură anticriză care ar putea fi aplicată de oamenii de afaceri locali în eventualitatea în care situaţia economică s-ar înrăutăţi.
"Măsurile de reducere de costuri - tăierile de salarii şi pensii - nu sunt măsuri anticriză. Teoria economică spune că o criză poate fi combătută prin proactivitate şi spirit anticipativ, în timp ce tăierile exprimă disperarea şi nepuţinţa de a face faţă unei situaţii de criză şi sunt măsuri reactive şi defensive. Noi am fost învăţaţi să nu facem diguri înaintea apelor, ci să achiziţionăm pompe pentru a scoate apa din casă", spune profesorul universitar Dumitru Miron, care este doctor în ştiinţe economice specializat în domeniul relaţiilor economice internaţionale.
În opinia sa, următorul val de criză îi va lua pe antreprenorii români pe nepregătite, ca de obicei, mai ales că aceştia nu au reuşit încă să-şi revină după criza începută în 2008. "Cred că noi ne învăţăm mai greu lecţiile. Iar mediul de afaceri românesc este conectat la reţeaua internaţională aşa cum este o sârmă electrificată la reţeaua naţională de curent. Antreprenorii români nu şi-au revenit încă din actuala criză, de aceea cred că dacă va fi un nou val de criză, acesta îi va lua prin surprindere ", adaugă Miron.
Care vor fi cele mai importante efecte ale crizei datoriilor?
Decizia agenţiei S&P de retrogradare a ratingului SUA reprezintă un moment istoric în lumea financiară şi totodată un şoc în finanţele internaţionale care va acţiona psihologic asupra pieţelor şi a investitorilor.
Cea mai mare şi cea mai sigură ţară din lume pentru investiţii a fost penalizată, iar efectele îşi vor pune amprenta mai devreme sau mai târziu în evoluţia econom
