Acum mai bine de doua decenii, cand explodau pe ici, pe colo, masinile capcana, socoteam ca niste dezechilibrati solitari fac pe teribilistii in lumea larga, iar pe noi problema nici nu ne intereseaza, din cauza distantei.
Cand au inceput sa explodeze bombele vii, puneam totul pe seama fanatismului religios la fel de teribilist, greu de inteles, dar tot departe de noi.
Razboi contra portretului robot
La 11 septembrie 2001, lumea s-a simtit atacata. Sareau in aer cele doua turnuri gemene, simbolul SUA. Viata a aratat ca nu erau numai simboluri. Acolo erau stocate bazele de date ale marilor afaceri, ale bancilor, ale tranzactiilor cu petrol si cu aur, tezaurul valorilor mobiliare, totul.
Odata cu prabusirea turnurilor, totul s-a mistuit, baza de date a disparut si in curand a inceput sa apara declinul. Afacerile, valorile, bancile au pornit sa se clatine si, odata cu ele, insasi puternica economie americana.
Cea mai mare forta a lumii a ajuns sa fie astazi o tara greu indatorata, fara alta perspectriva, decat sa se indatoreze tot mai mult.
Pe atunci insa, America era balaurul cu sapte capete, capabil sa scoata flacari pe nas, sa traga sabia din teaca si sa declare razboi.
Razboi contra cui? Contra dusmanului invizibi, cel identificat numai cu portretul robot al teroristului standard: brunet, barbos, paros, mustacios, cu capul infasurat, cu pistoale la brau, cu explozibil in ranita si cu ura in suflet.
Pe urmele potretului robot, la 7 octombrie 2001, America a tintit Afganistanul, cu scopul declarat de a distruge al Qaida, de a-l captura pe teroristul nr. 1, Ossana bin Laden, si a instaura acolo un regim democratic.
Madrid, Londra, Rusia, Oslo
Al Qaida n-a fost distrusa nici astazi, bin Laden a fost ucis cu alta ocazie, iar democratia n-a reusit cu forta