Turbulenţele de pe burse provocate de criza datoriilor în Europa şi retrogradarea SUA sună alarma inclusiv pentru politicienii români: ţineţi în frâu cheltuielile statului ca să supravieţuiască economia.
Lumea este pe cale să cadă încă o dată într-o criză de amploarea celei provocate de căderea Lehman Brothers în septembrie 2008. Joi şi vineri, bursele lumii s-au cutremurat, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă Standard & Poor's a anunţat inimaginabilul: ratingul SUA a fost coborât cu o treaptă, de la AAA la AAĂ.
Bursele europene, asiatice şi cea din SUA au scăzut joi cu 4-5%, pentru ca vineri să-şi revină doar pentru că Statele Unite au anunţat un şomaj de 9,1% pentru luna iulie, în scădere, imperceptibilă, dar scădere, cu 0,1% faţă de şomajul în iunie.
A urmat însă şocul anunţului scăderii ratingului SUA, care a determinat imediat scăderi sâmbătă pe pieţele din Arabia Saudită cu 5%.
Cea mai mare temere rămâne zona euro, unde datoriile publice ale Spaniei şi Italiei, de mii de miliarde de euro, devin o piatră de moară pentru economii dacă randamentele obligaţiunilor se menţin la peste 6%.
Majoritatea analiştilor, bancherilor, specialiştilor, managerilor şi oamenilor de afaceri consultaţi de ZF în aceste două zile de foc spun că cea mai afectată de noul val al crizei este Uniunea Europeană, iar canalul pe care se va transmite în România este cel al diminuării exporturilor, care se va reflecta în diminuarea veniturilor bugetare.
Florin Luca, un bancher român care lucrează ca Director Mari Clienţi la grupul francez Societe Generale, la Paris, spune că acum, spre deosebire de momentul Lehman Brothers din 2008, statele sunt sancţionate de pieţe pe motive legate de lipsa de încredere privind capacitatea lor de a-şi plăti datoriile.
"Cred că în primul rând statele vor trebui să-şi regândească modelele de intervenţie în eco
