M-a surprins, aproape m-a şocat o afirmaţie a sociologului Alin Teodorescu la emisiunea “Vorbe grele” a amicului Victor Ciutacu. În România există după Revoluţie circa 3.000 de persoane care au deţinut funcţia de ministru. Mă rog, o funcţie asimilată cu rangul de ministru. M-a surprins, aproape m-a şocat o afirmaţie a sociologului Alin Teodorescu la emisiunea “Vorbe grele” a amicului Victor Ciutacu. În România există după Revoluţie circa 3.000 de persoane care au deţinut funcţia de ministru. Mă rog, o funcţie asimilată cu rangul de ministru.
Iar Alin Teodorescu o spunea cu o oarecare jenă, pentru că şi el a ocupat o astfel de funcţie, însă nu şi-a bătut joc de ea. Mai citiţi o dată cifra: 3.000 de miniştri! Enorm, incredibil! Ce a ajuns şi funcţia acesta, odinioară maximul unei cariere politice! După modelul francez de politeţe, pe care îl admir, unui om care a ocupat odată funcţia de ministru i se va spune până la senectute, până pe patul de moarte sau în ferpar, domnule ministru!
Termenul ministru vine din latină şi însemna iniţial servitor, adică sluga ce te servea la masă, iar ulterior a devenit “servitorul statului sau sluga interesului public“. Ce este astăzi un ministru în România? Mai curând termenul de ministru poate fi atribuit unui gangster, unui escroc. Nu va da niciodată socoteală pentru faptele sale! A fi azi ministru în România este visul oricărui delincvent.
Nu exagerez, Doamne fereşte, şi nici nu generalizez. Dar spuneţi- mi dumneavoastră, cititorii, câţi din cei 3.000 de miniştri credeţi că au fost oneşti, servitori ai naţiunii? Hai, că nu puteţi să-i număraţi pe degetele de la două mâini! Dar unde sunt, că în viaţa publică nu există?! Nu cumva s-au retras şi se bucură de agoniseala acumulată? Nu râd de noi, ăştialalţi, care ne luptăm cu criza de la un salariu la altul? Măgarii, mai jurau pe Biblie că vor bine poporului român!
