\"Autostrada Transilvania este necesară\", a declarat premierul Boc după anunțarea întreruperii contractului cu Bechtel. Capital a arătat în urmă cu câteva săptămâni cât de păgubos a fost proiectul dăruit americanilor de fostul premier, Adrian Năstase. Întreruperea colaborării cu firma în cauză este fără îndoială un lucru bun, fiindcă altfel am fi îngropat de pomană sub lamele buldozerelor niște miliarde de euro.

Problema însă rămâne: nu avem autostrada care să ne lege de vestul Europei. De fapt, aici a fost și marea problemă a contractului cu ­Bechtel. Pe de o parte cerșeam bani de la Uniunea Europeană pentru construcția unei autostrăzi care să ducă până în Ungaria, pe cealaltă ne apucăm să construim o a doua autostradă cu aceeași destinație finală, dar cu o firmă americană și în niște condiții pe care le-ar fi putut negocia mai bine chiar și Dorel, cel ce sprijină lopata pe marginea șanțului. În condițiile astea, au trecut opt ani și noi tot mai depășim căruțe și camioane pe un drum cu o singură bandă pe sens spre Budapesta.

Cred că găsirea vinovaților pentru situația actuală nu trebuie să fie prioritatea numărul unu decât a organelor de anchetă. Important ar fi ca pentru investițiile în infrastructură să existe un plan de priorități acceptat de toate forțele politice ale țării. Nu înțeleg de ce partidele nu se pot înțelege asupra unui plan multianual care să fie respectat independent de alternanța la putere. Un protocol de asemenea natură ar fi benefic pentru țară și pentru noi toți. Până la urmă, sărac sau bogat, de dreapta sau de stânga, fiecare dintre noi ar avea câte ceva de câștigat din asta.

M-am întors de curând din Sicilia, ținutul considerat cel mai sărac din întreaga Italie. Patria mafiei, și a crimei organizate, se spune. Acolo există sute și sute de kilometri de autostradă, iar turismul înflorește, aducând impor