Are 85 de ani şi este singura din Bucovina care mai confecţionează costume populare. S-a specializat pe ţesut fote. Aglaia Cotruţ locuieşte în comuna Sadova, iar camera ei de lucru pare desprinsă dintr-o poveste. Lângă pat, aproape de soba de teracotă cu plită, are aşezate stativele pentru ţesut. Pereţii sunt acoperiţi de covoare şi carpete, iar pe masă se găsesc în permanenţă schiţele pentru viitoarele modele de pe fotele ce vor ieşi din mâinile ei. Femeia lucrează din copilărie costume populare.

A fost fata cea mai mare a familiei Ionel şi din acest motiv a fost nevoită să înveţe de timpuriu să facă toate treburile de pe lângă casă şi să aibă grijă de ceilalţi 15 fraţi. Mama ei ştia să ţeasă şi să coase costume naţionale, iar Aglaia a furat zi de zi meserie de la ea. „Înainte nu se purtau pantaloni sau rochii, ci doar costume populare. Aşa erau timpurile. Cineva trebuia să le lucreze“, spune femeia.

Când mama ei pleca de acasă, copila se punea la stativele de lucru fără ştirea ei, lega călcătorii mai sus ca să ajungă la ei şi încerca să continuie ţesătura deja începută. Apoi, când auzea paşii sau vocea mamei care se întorcea acasă, aşeza toate lucrurile aşa cum fuseseră puse iniţial. Totuşi, într-una din zile, mama sa şi-a dat seama că îi umblase cineva la stative. A fost însă foarte plăcut surprinsă când şi-a dat seama că fata ei ştie să lucreze fără greşeală.

Cu timpul, Aglaia Cotruţ a învăţat să ţeasă şi să coasă aproape orice obiect vestimentar din portul popular românesc: sumane, iţari, cămăşi, dar s-a specializat pe făcut catrinţe. „Acestea sunt cel mai greu de realizat, dar eu le lucrez cu mult drag. Inventez mereu modele noi, fac planuri şi figuri“, explică Aglaia. La o fotă lucrează aproximativ două săptămâni. „Uneori durează chiar mai mult, depinde de model“, afirmă femeia. Cumpără din sat lâna de oaie, o piaptănă, o vopseşte